{site_title}

De actualitate, în Ortodoxie

Fiecare cuvânt, o jertfă...

– 10.02.2020 12:40 –
Ava Moise, etiopianul, o prezență fizică formidabilă, a spus: „Este imposibil să-L ai pe Hristos continuu în inima ta, fără tăcere, fără smerenie și fără rugăciune neîncetată” - și știa că ultimele două calități erau, în mare parte, rezultatul celei dintâi.

Avva Pamvo, unul dintre cei mai cunoscuți dintre Părinții deșertului, fiind invitat săle vorbească altor călugări, despre cum pot ei să sporească duhovnicește, a răspuns: „Dacă nu au sporit prin tăcerea mea, nu există nicio speranță să sporească prin cuvintele mele”.

Aceste lucruri pot fi greu de înțeles pentru unii, în special pentru cei care consideră că singura modalitate prin care stabilim contactul și raportul cu ceilalți este vorbirea. Pentru Pamvo, viața lui a fost discursul său cel mare.

În aceste zile suntem atât de înconjurați de zgomot oriunde mergi, mai ales dacă îți ții radioul mașinii deschis în timp ce conduci, încât cu greu poți scăpa de cuvinte, majoritatea ieftine și multe dintre ele goale. Pur și simplu este vorba despre materiale de umplutură, precum liniile din partea de jos ale coloanelor de ziar, când nu existau suficiente știri pentru a umple întreaga coloană.

Avem probleme, uitând cât de mult ar trebui să conteze cuvintele, și nu să fie goale și inutile. Ne dedăm la bârfe sau plângeri…

Am fost profund impresionat de o cărticică apărută în ultimele zile ale regimului comunist din Rusia. Este intitulată “Este periculos să vorbești despre Hristos”, de Tatiana Goriceva - membră a uneia dintre numeroasele mișcări subterane care au reînviat în mod liniștit Credința Creștină în acel ținut înfrânt și chinuit. Propoziția care m-a prins cel mai tare este aceasta, de la pagina 91, din cartea ei: „Fiecare cuvânt trebuie să fie o jertfă - plină până la capăt de autenticitate. Altfel, este mai bine să taci”.

Cred acest lucru, chiar dacă uneori și eu mă prind în circuitul vorbirii, care duce la un surplus de cuvinte. Știi tu, atunci când nu ești autentic, când propriile tale cuvinte sună gol și doar umpli spațiul cu zgomot. Cel mai bine este să te așezi, să evaluezi situația, să descoperi de ce simți nevoia să pălăvrăgești și să te retragi în tăcere. Abia în tăcere vei găsi autenticitatea atât de importantă pentru comunicare, vei găsi dacă cuvintele au cu adevărat un sens pentru tine și pentru ceilalți.

(Traducere și adaptare Lăcașuri Ortodoxe, februarie 2020, folosind părți ale unui cuvânt al Pr. Gabriel Rochelle, care conduce Misiunea Ortodoxă Sfântul Antonie al Deșertului, Las Cruces, New Mexico / stanthonylc.org)

Continuă, citind cele mai recente știri,
apăsând aici