16 august, Aducerea Icoanei nefacute de mana, a Domnului nostru Iisus Hristos, de la Edessa la Constantinopol (Mahrama destinata regelui Abgar)
Articol publicat de Redactia STIRI / Lacasuri Ortodoxe |
16 August, 2009

Un Chip zugravit In toate bisericile ortodoxe
La 16 august, Biserica Ortodoxa pomeneste „Aducerea Icoanei nefacute de mana a Domnului nostru Iisus Hristos de la Edessa la Constantinopol, In 944”. Este o sarbatoare veche, legata de mutarea primei Icoane ortodoxe, a Mantuitorului.
Dupa cum mentioneaza istoricul Eusebiu de Cezareea (sec. IV) si Sfantul Ioan Damaschin (sec. VIII), aceasta Icoana nefacuta de mana s-a imprimat in mod direct cu chipul Mantuitorului Insusi pe o mahrama, pe care apoi a dat-o pictorului Anania, sa o duca In dar regelui Abgar al Edessei. Abgar, cinstit astazi ca Sfant, era un rege bolnav de lepra care, afland de Domnul Iisus Hristos si de minunile Sale, a trimis pe Anania cu o scrisoare si cu cererea de a-i realiza un portret al Celui despre care auzise ca este Fiul lui Dumnezeu. Scrisoarea regelui Abgar, In siriaca, a fost copiata si tradusa de istoricul Eusebiu In „Istoria bisericeasca”; prin aceasta regele Il ruga pe Iisus sa vina In regatul sau, unde spera ca Acesta sa-l vindece si unde El putea ramane pana la sfarsitul vietii, aparat de iudeii care ar fi dorit sa-L omoare. Dar Mantuitorul nu a acceptat aceasta propunere. Cunoscand faptul ca Anania nu a reusit sa-I realizeze portretul, cum si-ar fi dorit Abgar, Iisus ?i-a spalat Fata si s-a sters pe o mahrama, pe care Chipul Sau s-a imprimat. Acel stergar a fost dus lui Abgar, Impreuna cu promisiunea Mantuitorului ca, dupa Invierea Sa din morti si Inaltarea la cer, va trimite un apostol In zona Edessei.
Atingandu-se de mahrama minunata, Abgar s-a vindecat aproape complet (i-a mai ramas o plaga pe frunte, care a disparut odata cu venirea Apostolului Tadeu, cand a primit botezul crestin). Apoi, regele a asezat mahrama deasupra portii principale a cetatii Edessei, Intr-o nisa unde anterior se afla un idol. Toti cei care intrau In oras se Inchinau Mantuitorului. Situatia a ramas astfel pana la Inscaunarea nepotului lui Abgar, pagan de religie. El a dorit sa distruga Icoana. Afland la timp, episcopul Edessei a zidit Intr-o noapte nisa In care se afla mahrama, lasand o candela aprinsa In interior. Regele cel pagan nu a observat acest lucru si Icoana a ramas ascunsa In zid pana In timpul invaziei persilor din 544, cand zidul a fost spart de episcopul de atunci al Edessei, care a avut revelatie dumnezeiasca despre ce se ascunde In perete. Candela ardea, nestinsa de circa 500 ani, mahrama era intacta, iar pe caramida care acoperea nisa se imprimase aceeasi Icoana! Facandu-se procesiune cu ambele Icoane, asediatorii s-au speriat si au abandonat cucerirea Edessei.

In perioada urmatoare, Intre sec. VI-XIII, Mahrama cu Chipul nefacut de mana al Domnului a servit de model al Fetei Acestuia, pentru foarte multe Icoane.
In timpul domniei lui Constantin Porfirogenetul, In 16 august 944, Icoana a fost adusa la Constantinopol, stabilindu-se o sarbatoare a pomenirii aducerii ei. Motivul transferului a fost salvarea Icoanei de la distrugere, Intrucat Edessa fusese cucerita de arabi. Ea a fost dusa mai Intai In biserica Vlaherne, apoi la Sfanta Sofia, ramanand pana In 1204 la biserica din incinta palatului imperial.
Cand Constantinopolul a fost cucerit de cruciatii occidentali, In 1204, Sfanta Mahrama a fost luata de acestia. De atunci nu se mai stie exact unde se pastreaza relicva. Unii spun ca ea a fost dusa pe o corabie, la Venetia, care s-a scufundat pe drum, In Marea Marmara. O alta varianta ar fi ca regele Louis IX a achizitionat-o In 1247 de la cruciati si a asezat-o In Sfanta Capela din Paris, unde a ramas pana la revolutia franceza, cand a fost distrusa. S-a crezut o vreme ca Sfanta Mahrama e aceeasi cu Giulgiul din Torino, deoarece negativul fotografiei giulgiului seamana izbitor cu chipul Mantuitorului de pe Sfanta Mahrama, dar ipoteza a fost infirmata de cercetatori.
Alte surse care amintesc despre Icoana cea nefacuta de mana, primita de regele Abgar: „
– Istoria Icoanei din Edessa”, scrisa In 945 la curtea lui Constantin VII Porfirogenetul, unde sunt citate si surse mai vechi;
– „Faptele lui Tadeu” – sec. VI, multe scrieri din perioada iconoclasta, care fac referire la ea In apologia Icoanelor, In general; scrieri siriene si armene.
O altfel de marturie despre realitatea acestei Icoane a carei urma s-a pierdut, este faptul ca In orice biserica ortodoxa se afla pictata Sfanta Mahrama cu chipul Mantuitorului, de regula deasupra usilor Imparatesti, care separa naosul de altar.
Tot In legatura cu aceasta Icoana, exista o alta data de sarbatorire, la 11 august, numita „Descoperirea In Constantinopol a Icoanei nefacute de mana a Domnului nostru Iisus Hristos, spre anul 580”. Este vorba de o multiplicare minunata a Chipului Mantuitorului, dar nu de pe originalul de la Edessa, care a fost adus la Constantinopol abia In 944, ci dupa o copie a acestuia.
In timpul Imparatului Tiberiu (578-582) o doamna din Inalta societate constantinopolitana, pe nume Maria, suferea de o boala incurabila. De aceea, a rugat pe preotii care slujeau la biserica unde se afla Icoana nefacuta de mana sa o lase sa pastreze relicva In casa ei timp de 40 de zile, In care sa se poata ruga, cu speranta vindecarii. Dar dupa cele 40 zile, a Inceput sa aiba dureri insuportabile, zacand la pat. A cerut unei servitoare sa-i aduca Icoana, dar aceasta, cand a intrat In capela din casa senatoriala a Mariei, a vazut o flacara uriasa iesind din caseta unde se afla Icoana. S-a speriat, si-a chemat stapana, pe ceilalti servitori si preotii, cu totii spunand „Kyrie eleison!” Indelung. Apoi flacara s-a micsorat si a disparut, iar cand s-au uitat In caseta, Icoana era intacta; pe valul pretios cu care o acoperise Maria, se imprimase, de asemenea, chipul Mantuitorului. Copia a fost pusa pe trupul bolnavei, care s-a vindecat.
Aceasta copie a fost data de Maria Sfantului Domitian, episcop de Mitilene, care a dus-o la manastirea Inaltarii Domnului din Mitilene.
In 615, cand persii au atacat imperiul bizantin, maicile manastirii s-au refugiat la Constantinopol, iar patriarhul Serghie a oprit la sine valul minunat. Cum mai multe necazuri s-au abatut asupra imperiului bizantin, ierarhul a Inapoiat relicva, dupa ce visase ca aceasta este cauza.
Aceasta sarbatoare indica faptul ca nu numai Sfanta Mahrama, ci si copiile ei, sunt facatoare de minuni.
O alta sarbatoare legata de o copie dupa originalul de la Edessa este de asemenea In ziua de 16 august, cand Biserica Ortodoxa a Georgiei pomeneste pe Calugarul Antonie stalpnicul din Muntele Martkops, cel care a adus prima copie a Sfintei Mahrame pe pamant georgian, In sec. VI.
Sfantul este unul dintre cei 13 parinti capadocieni, fondatori ai monahismului din Georgia, sarbatoriti Impreuna la 7 mai. El a sosit In Georgia (Gruzia) In sec. VI. A vietuit pe un munte, numit, In cinstea lui, „Martkops”, care Inseamna „pustnic, solitar” si a ridicat aici o manastire In cinstea Icoanei celei nefacute de mana a Domnului. Ultimii 15 ani din viata i-a petrecut pe un stalp. A fost Ingropat In biserica ridicata de el, iar la mormantul sau s-au petrecut minuni si vindecari. O alta data de sarbatorire a Sfantului Antonie stalpnicul este la 19 ianuarie, dar la 16 august el este cinstit cu precadere In biserica din Tbilisi unde se pastreaza Icoana facatoare de minuni a Domnului, cea nefacuta de mana, adusa de el.
Dupa imprimarea Chipului Domnului pe mahrama destinata regelui Abgar, s-a petrecut In vremea Mantuitorului si o alta imprimare, pe stergarul Sfintei Veronica.
Astfel, Mahrama Veronicai imprimandu-se In ziua Rastignirii Domnului, iar cea pentru regele Abgar, Inainte de Patimi, prima Icoana imprimata este cea de la Edessa (analizand cronologic).
![]() |
Ti-a placut articolul? Afla mai multe, pe aceeasi tema...
|
Home
Varianta Mobil / Iphone
Contact
Arhiva Video
Albume Foto














