Sfantul Mucenic Trifon - ocrotitorul pasarilor si al gradinilor

   Sfantul Mucenic Trifon - ocrotitorul pasarilor si al gradinilor

  17 ani avea Trifon, atunci cand a fost chemat de emisarii împăratului Gordian (238-244) sa  vina degraba si sa o vindece pe printesa de demonii care o stapaneau de ceva vreme.

   „Numai Trifon mă poate scoate de aici!”, tipa fata imparatului, uimindu-i pe cei ce o auzeau. La rugaciunea acestuia, intr-adevar, duhul necurat avea sa ia infatisarea unui caine hidos si negru, care recunostea rusinat:„Satana şi toţi acoliţii săi nu au nicio putere asupra creştinilor!” 

      Ocrotitor al păsărilor, al grădinilor şi ogoarelor, dar şi vindecător de boli, Sfântul Trifon este cinstit mai mult decât ca mucenic al Bisericii Ortodoxe.

   Pana la vremea persecuţiilor lui Deciu (250), Trifon şi-a văzut de gâşte, fiind paznic la ele, dar in tot timpul nu inceta sa savarseasca minuni, atragand astfel la credinţă multime de păgâni.

   Odată insa pornite persecuţiile, acesta a fost pârât ca aprig mărturisitor al lui Hristos, si a sfarsit ca mucenic, cei din jur putand vedea cum o cunună de flori şi de pietre preţioase coborâsera din cer pe capul Mucenicului, in timp ce suporta chinurile muceniciei.

   După moarte, moaştele Sfântului Trifon au fost duse mai întâi în satul natal, Lampsacus din Frigia, apoi la Constantinopol, la Roma, urmând ca părticele să fie răspândite în toată lumea ortodoxă.
 

   Sfântul Trifon este considerat de români în special un ocrotitor de dăunători, al grădinilor, livezilor şi ogoarelor. De aceea, agheazma de 1 februarie (numită şi a Sfântului Trifon) este folosită in mod special pentru stropirea acestora.

  „Pe guzgani, şoareci, purici, viermi, lăcuste şi orice gângânii cu nimic nu le stârpeşti, decât cu agheazma ce se face în ziua Sfântului Mucenic Trifon, în biserică”, se spune în popor. Zicerea se bazează pe minuni concrete.

   Pentru poporul rus, Trifon este considerat mai cu seamă un ocrotitor al păsărilor, pornind de la o întâmplare minunată, din timpul ţarului Ivan cel Groaznic.

   Îngrijitorul şoimului ţarului, pe nume Trifon Patrikeiev, a scăpat pasărea, din neatenţie. Ţarul i-a dat ca termen de gasire a şoimului trei zile, altfel urmând să fie condamnat la moarte. După trei zile de căutări zadarnice, îngrijitorul Trifon s-a rugat Sfântului său ocrotitor, după care s-a întins în crângul Marinaia, ostenit. L-a visat pe Sfântul Trifon, călare, aducându-i şoimul. Trezindu-se, a găsit pasarea lângă el şi l-a returnat ţarului. Ulterior, îngrijitorul a ridicat o bisericuţă pe locul întâlnirii sale cu Sfântul şi o biserică în cinstea Sfântului Trifon, la Moscova. De aceea, în multe icoane ruseşti, Sfântul Trifon este reprezentat cu un şoim pe umăr sau călare, tot cu un şoim.

   In icoanele greceşti, el apare mai mult cu o crenguţă verde în mâini, ca ocrotitor al grădinilor şi livezilor.

UN articol realizat ©Lacasuri Ortodoxe 2010 –  (Mirela Sova / KSLCatalin)