Scenarii deschise: Intampinarea Domnului, 2 februarie

   Scenarii deschise: Întâmpinarea Domnului, 2 februarie

   Atunci, un bătrân uitat de timp, L-a primit în braţe...
   „Sufletul vede dintr-o dată pe Domnul şi-L recunoaşte.
   Cine putea descrie această bucurie şi veselie?
   Domnul este recunoscut în Duhul Sfânt, iar Duhul Sfânt este în omul întreg: în suflet, în minte şi în trup” (Sfântul Siluan Athonitul)

   L-a văzut pe Domnul cu trup şi suflet, L-a recunoscut pe Mesia în Pruncul de numai 40 de zile, adus la Templul din Ierusalim, de Maica Sa şi de Dreptul Iosif.

   Mantuitorul Hristos a fost întâmpinat acolo de doi oameni - un bărbat şi o femeie - bătrânul Simeon şi bătrâna Ana proorociţa. Fiecare dintre ei trăia cu acest dor de cunoaştere. Simeon sosise la Templu în ziua aceea, presimţind că e marea sa zi, iar Ana locuia deja în Templu, ca văduvă, dedicată rugăciunii şi postului.
 

   Amândoi, şi Simeon, şi Ana, au profeţit despre Prunc cu bucurie. Unul insa, cel care acum avea sa Il primeasca în braţele sale, Îl aştepta de zeci de ani. Dumnezeu ii prelungise viaţa special pentru acest moment. Dreptul Simeon:

 
   „Acum, slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel”.

(Luca 2, 29-32) - o mărturisire cântată de atunci la slujbele Vecerniei Bisericii.

   Ana, proorociţa. „lăuda pe Dumnezeu şi vorbea despre Prunc tuturor celor ce aşteptau mântuire în Ierusalim”. (Luca 2, 38)

   O Biserică ce păstreaza rânduiala rugăciunii la 40 de zile de la naştere
   Aducerea pruncului la biserică, de către mama sa, la 40 de zile, are un înţeles coplex:

   - mama este binecuvântată la sfârşitul perioadei de curăţie de după lăuzie;

   - săvârşirea slujbei de mulţumire pentru naşterea unui copil.

   „Deoarece zămislirea şi naşterea unui copil nu sunt numai lucruri după fire, ci şi rezultat al intervenţiei lui Dumnezeu, simţim că pruncul aparţine Ziditorului. Prin urmare, acesta este oferit lui Dumnezeu, iar Dumnezeu ni-l dă înapoi prin intermediul preotului, pentru ca noi să-l creştem. Dar, în realitate, el aparţine lui Dumnezeu.”
 

   Împlinind Legea Veche, Dumnezeu S-a oferit pe Sine, acum,  prin aducerea Sa la Templu, împreună cu perechea rânduită, de turturele ori de porumbei. 

    Şi atunci, un bătrân uitat de Timp, L-a primit în braţe...
   Din mila lui Dumnezeu,

   UN articol realizat © –  (Mirela Sova / KSLCatalin)
   Cantarea in limba rusa: "Doamne miluieste!"

   Si bibliografia:
   -  Arhim. Hierotheos Vlachos, „Predici la marile sărbători”, Galaţi, 2004
   -  Cuv. Siluan Athonitul, „Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei”, Deisis, 1998

   -  Biblia sau Sfânta Scriptură, EIBMBOR, 1998

   -  Sinaxare ortodoxe ale zilei de 2 februarie