În contextul dezbaterii referitoare la proiectele legilor educaţiei, Patriarhia Română îşi manifestă îngrijorarea faţă de intenţia de excludere a disciplinei religie din planurile-cadru ale învăţământului liceal şi de a oferi un statut incert acesteia în învăţământul primar şi gimnazial.

   Patriarhia Română reaminteşte că, potrivit art. 32. alin. (7) din Constituţia României, „în şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege”. Acest drept constituţional redobândit după 1990 reprezintă un act de dreptate şi o reparaţie morală faţă de abuzurile comise în această privinţă de regimul comunist ateu în anul 1948, când disciplina religie a fost îndepărtată din învăţământul primar, gimnazial şi liceal.

   Astfel, potrivit Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, art. 9, alin. (1), prezenţa disciplinei religie în schema orară este obligatorie la toate nivelurile de învăţământ, cu posibilitatea pentru elevi de a nu frecventa orele de religie, la solicitarea scrisă a părintelui sau a tutorelui legal constituit.
 

   Confruntându-se încă de anul trecut cu încercarea de a exclude religia din planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun, Patriarhia Română a demarat campania Nu vrem liceu fără Dumnezeu!, în urma căreia s-au primit peste 140.000 de mesaje de susţinere. În acest context, în ziua de 29 februarie 2008, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, conducătorii şi reprezentanţii cultelor religioase recunoscute în România şi-au exprimat poziţia comună cu privire la menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun.
 

   În conformitate cu articolul 26 (3) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care prevede că „părinţii au dreptul de prioritate în alegerea modului de educaţie acordată copiilor lor”, considerăm că orice schimbare a prevederii cu privire la statutul disciplinei religiei în sistemul de învăţământ public trebuie să ţină cont de părerea unui popor eminamente religios, cum este poporul român.

   Un motiv în plus pentru menţinerea religiei în învăţământul preuniversitar îl reprezintă tocmai integrarea ţării noastre în structurile europene, în majoritatea statelor Uniunii Europene religia fiind disciplină şcolară, sub diferite denumiri: Educaţie religioasă (Austria, Danemarca, Germania, Grecia şi Irlanda), Educaţie moral-religioasă (Anglia), Morală şi educaţie religioasă (Portugalia), Educaţie religioasă şi morală (Luxemburg), Creştinism, Religie şi Etică (Norvegia), Religie sau etică (Belgia), Mişcări ideologice religioase (Olanda), Religie (Finlanda, Italia şi Spania). Astfel, statele Uniunii Europene promovează un sistem de învăţământ care valorifică potenţialul educativ al religiei pentru modelarea conduitelor sociale si individuale.
 

   Dacă anul 1990 reaşează religia la locul firesc în şcoala românească, „nu este drept să ştergi, în numele laicităţii, secole de istorie şi cultură inspirate de credinţa religioasă”, după cum susţine Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în mesajul său din cadrul campaniei Nu vrem liceu fără Dumnezeu!.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE